HOTĂRÂRE nr. 1593 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea Planului naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi

În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. 2 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2000 pentru aderarea României la Convenţia internaţională privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptată la Londra la 30 noiembrie 1990, aprobată prin Legea nr. 160/2000,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1

Se aprobă Planul naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi, denumit în continuare Plan, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2

Fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de intervenţie în caz de poluare marină cu hidrocarburi se asigură de la bugetul de stat în bugetele anuale ale Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Ministerului de Interne până la preluarea efectivă a structurilor unificate de protecţie civilă de către Ministerul Administraţiei Publice.

Art. 3

Consiliul Judeţean Constanţa asigură spaţiul şi condiţiile de funcţionare pentru Secretariatul permanent al Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marină, prevăzut la art. 7 din anexă.

Art. 4

Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

-****-

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul apelor şi protecţiei mediului,

Petru Lificiu

Ministrul administraţiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei,

Miron Tudor Mitrea

Ministru de interne,

Ioan Rus

Ministrul apărării naţionale,

Ioan Mircea Paşcu

ANEXĂ: PLANUL NAŢIONAL de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1: Sistemul naţional pentru pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi

Art. 1

(1) În scopul aplicării prevederilor art. 6 din Convenţia internaţională privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptată la Londra la 30 noiembrie 1990, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 14/2000, aprobată prin Legea nr. 160/2000, se stabileşte un sistem naţional de acţiune împotriva incidentelor de poluare cu hidrocarburi, denumit în continuare sistem naţional.

(2) Sistemul naţional reprezintă ansamblul măsurilor de pregătire şi răspuns împotriva poluării cu hidrocarburi şi cuprinde unităţile prevăzute în art. 7 şi 8. În cadrul sistemului naţional se desemnează:

A. Ca autorităţi naţionale responsabile:

a) pentru coordonarea activităţilor legate de funcţionarea sistemului naţional, elaborarea Planului şi reactualizarea acestuia, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, prin direcţia sa de specialitate; ca punct de contact naţional cu autorităţile internaţionale în domeniu;

b) pentru organizarea acţiunilor de intervenţie: la uscat, Comandamentul Protecţiei Civile, iar pentru operaţiuni maritime, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, prin Autoritatea Navală Română;

c) pentru siguranţa navigaţiei, în conformitate cu regulile pentru prevenirea şi combaterea poluării de la nave, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, prin Autoritatea Navală Română;

d) pentru forţele navale, Ministerul Apărării Naţionale, prin Statul Major al Forţelor Navale.

B. Ca puncte naţionale operaţionale de contact, denumite în continuare PNOC, responsabile de primirea şi transmiterea rapoartelor privind poluarea marină cu hidrocarburi:

a) Autoritatea Navală Română, denumită în continuare ANR, pentru incidentele de poluare de la nave;

b) Administraţia Naţională "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral, denumită în continuare AN Apele Române-DADL, pentru evenimentele de poluare costieră.

(3) Atribuţiile Comandamentului Protecţiei Civile şi ale inspectoratelor de protecţie civilă judeţene, prevăzute în prezentul Plan, vor fi îndeplinite de acestea până la organizarea lor ca Inspectorat General pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv servicii publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, prin preluarea efectivă de către Ministerul Administraţiei Publice a structurilor unificate de protecţie civilă.

(4) Planul este parte integrantă a sistemului naţional.

SECŢIUNEA 2: Scop, domeniu de aplicare şi definiţii

Art. 2

(1) Planul are ca scop aplicarea prevederilor Convenţiei internaţionale privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptată la Londra la 30 noiembrie 1990, denumită în continuare OPRC 1990, pe litoralul românesc, marea teritorială şi zona economică exclusivă a României, pentru a face faţă prompt şi eficient incidentelor de poluare cu hidrocarburi, în vederea protejării mediului marin, a zonei de coastă, a vieţii şi sănătăţii oamenilor. Planul include cerinţele impuse pentru organizarea la nivel naţional a pregătirii, cooperării şi intervenţiei în cazul producerii unor incidente de poluare, modul de acţiune la primirea unui raport privind poluarea cu hidrocarburi, promovarea cooperării internaţionale şi a cercetării în domeniul combaterii poluării marine cu hidrocarburi.

(2) Coordonarea la nivel naţional a activităţilor legate de aplicarea Planului se realizează de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, în cooperare cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerul de Interne, Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Apărării Naţionale, ce au responsabilităţi privind coordonarea acţiunilor de pregătire, cooperare şi răspuns, prin direcţiile de specialitate şi unităţile din subordine desemnate în prezentul Plan.

Art. 3

(1) Pentru interpretarea uniformă a Planului, sensul termenilor folosiţi este cel definit corespunzător în art. 2 din OPRC 1990 şi în Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României, republicată.

(2) În sensul prezentului Plan, termenii de mai jos se definesc după cum urmează:

a) gravitatea incidentului - aprecierea amplorii fenomenului de poluare produs sau pe cale de a se produce, în funcţie de cantitatea de hidrocarburi descărcate sau pe cale de a fi descărcate. În scopul prezentului Plan, se disting trei clase de poluare:

- poluare marină minoră - nivel 1 - mai puţin de 7 tone de hidrocarburi descărcate;

- poluare marină medie - nivel 2 - între 7 şi 700 tone de hidrocarburi descărcate;

- poluare marină majoră - nivel 3 - peste 700 tone de hidrocarburi descărcate sau care este asimilată situaţiei de dezastru;

b) coordonator general - persoana responsabilă pentru coordonarea generală a răspunsului în cazul unei poluări majore - nivel 3 sau medii - nivel 2;

c) coordonator operaţiuni maritime - persoana responsabilă pentru organizarea operaţiilor de depoluare marină;

d) coordonator operaţiuni terestre - persoana responsabilă pentru organizarea operaţiilor de depoluare a zonelor marine de coastă;

e) zone sensibile - zonele ale căror resurse pot fi puse în pericol în cazul unui incident de poluare;

f) pregătire - ansamblul activităţilor de prevenire (dispecerat, control, asigurare a sistemului informaţional, alarmare, gestionarea bazei de date, elaborare de metodologii, reglementări, acte legislative, pregătirea teoretică şi practică - exerciţii), de asigurare a suportului decizional (observare, avertizare, raportare, cercetare, prognoză) şi de organizare şi asigurare a forţelor, mijloacelor şi materialelor de intervenţie;

g) răspuns - ansamblul măsurilor operative pentru activitatea de intervenţie şi combatere efectivă în caz de incident şi al măsurilor de restabilire a situaţiei normale după încetarea incidentului, la nivel naţional şi/sau regional;

h) cooperare - ansamblul măsurilor pentru asigurarea activităţilor de pregătire şi răspuns în caz de incident şi al măsurilor de restabilire a situaţiei normale după încetarea incidentului, la nivel naţional şi/sau regional.

CAPITOLUL II: Bazele pregătirii pentru intervenţia în caz de poluare marină cu hidrocarburi

SECŢIUNEA 1: Planuri de urgenţă

Art. 4

(1) Atunci când navighează/staţionează în apele maritime aflate sub jurisdicţia României, fiecare petrolier cu un tonaj brut de 150 sau mai mult şi fiecare navă, alta decât un petrolier, cu un tonaj brut de 400 sau mai mult, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, trebuie să aibă la bord un plan de urgenţă pentru combaterea poluării cu hidrocarburi, întocmit în conformitate cu cerinţele minimale de conţinut stabilite prin Regula 26 din anexa I la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978, la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993 - MARPOL 73/78, şi aprobat de autorităţile competente ale statului pavilionului. Pentru navele care arborează pavilionul român planul se aprobă de către ANR.

(2) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, prin ANR, are competenţa de a controla navele care arborează pavilionul statului român, precum şi navele care arborează pavilionul altor state, aflate într-un port sau la un terminal în mare sub jurisdicţie română, asupra existenţei la bord a planului de urgenţă prevăzut la alin. (1).

(3) Controlul existenţei la bordul navelor militare a planului de urgenţă prevăzut la alin. (1) va fi executat de către organele proprii specializate din cadrul Statului Major al Forţelor Navale şi al celor ierarhic superioare.

Art. 5

(1) Fiecare unitate de foraj marin trebuie să aibă la bord un plan de urgenţă pentru prevenire şi intervenţie în caz de poluare cu hidrocarburi, obligaţie ce revine operatorului, precum şi dotarea necesară, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Planul de urgenţă al unităţilor de foraj marin va fi aprobat de ANR şi de AN Apele Române.

(3) Platformele marine fixe de extracţie a petrolului trebuie să aibă un plan de urgenţă pentru prevenirea şi intervenţia în caz de poluare cu hidrocarburi, elaborat de operatorul acestora şi aprobat de AN Apele Române.

(4) Pentru fiecare port şi instalaţie de manipulare a hidrocarburilor operatorii acestora sunt obligaţi să posede un plan de urgenţă pentru combaterea poluării cu hidrocarburi, aprobat de AN Apele Române.

(5) Planurile de urgenţă aprobate potrivit art. 4 alin. (1) şi art. 5 alin. (1) vor fi păstrate în copie la ANR, iar cele apro-bate potrivit art. 5 alin. (3) şi (4) vor fi păstrate în copie la AN Apele Române-DADL.

(6) AN Apele Române va controla îndeplinirea prevederilor alin. (3) şi (4) de către operatorii portuari şi ai instalaţiilor de manipulare a hidrocarburilor, conform competenţelor.

SECŢIUNEA 2: Procedura de raportare a poluării cu hidrocarburi

Art. 6

(1) Comandanţii navelor maritime care arborează pavilionul român, conducătorii unităţilor de foraj marin, ai porturilor şi instalaţiilor de manipulare a hidrocarburilor au obligaţia să raporteze neîntârziat ANR orice incident de poluare cu hidrocarburi constatat, produs de navă, de unitatea de foraj marin, respectiv de instalaţia portuară de manipulare a hidrocarburilor ori de alte nave, precum şi prezenţa hidrocarburilor pe apă.

(2) Piloţii aeronavelor civile sau militare româneşti au obligaţia să raporteze neîntârziat centrului de control al traficului aerian orice incident de poluare cu hidrocarburi observat pe apă.

(3) Centrul de control al traficului aerian va asigura transmiterea operativă a informaţiilor primite conform alin. (2) la ANR sau, după caz, la AN Apele Române-DADL.

(4) Orice persoană care observă o descărcare de hidrocarburi sau prezenţa hidrocarburilor în zona de coastă va comunica aceasta de urgenţă AN Apele Române-DADL.

SECŢIUNEA 3: Organizarea generală a intervenţiei

Art. 7

(1) Se înfiinţează Comandamentul Operativ pentru Depoluare Marină, denumit în continuare C.O.D.M., organism de planificare şi coordonare a activităţilor în caz de poluare marină cu hidrocarburi.

(2) C.O.D.M. este condus de un coordonator general în persoana prefectului judeţului Constanţa şi de un coordonator general adjunct în persoana preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa sau, în lipsa acestora, de către înlocuitorii legali şi este constituit din reprezentanţii desemnaţi ai următoarelor instituţii:

a) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului:

- AN Apele Române-DADL;

- Inspectoratul de Protecţie a Mediului Constanţa;

- Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";

b) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei:

- ANR;

- Grupul de Intervenţii şi Salvare Navală - Constanţa;

- Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime Constanţa" - S.A.;

c) Ministerul Administraţiei Publice, după preluarea efectivă de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă, precum şi a brigăzilor şi grupurilor de pompieri militari;

d) Ministerul de Interne:

- inspectoratele de protecţie civilă ale judeţelor Constanţa şi Tulcea, până la preluarea efectivă a acestor structuri de către Ministerul Administraţiei Publice;

- Brigada de Pompieri "Dobrogea" a Judeţului Constanţa, până la preluarea efectivă a acestei structuri de către Ministerul Administraţiei Publice;

- Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa; - inspectoratele de poliţie ale judeţelor Constanţa şi Tulcea;

- Comandamentul de Jandarmi Teritorial Constanţa; e) Ministerul Apărării Naţionale:

- Statul Major al Forţelor Navale;

f) Consiliul Judeţean Constanţa.

(3) C.O.D.M. îşi desfăşoară activitatea în sediul Inspectoratului de Protecţie Civilă Judeţeană Constanţa, denumit în continuare IPCJ, asigurat de Consiliul Judeţean Constanţa, este împuternicit să acţioneze în zona de acoperire a Planului şi funcţionează ca un centru naţional de intervenţie de urgenţă, cu rol de bază operativă a tuturor acţiunilor de combatere a poluărilor marine, numai în caz de declanşare a Planului sau în cadrul cooperării regionale.

(4) Secretariatul permanent al C.O.D.M., structură specializată pentru depoluare marină, este asigurat de Secretariatul tehnic al Comisiei judeţene de apărare împotriva dezastrelor din cadrul IPCJ. Pe timpul intervenţiei Secretariatul permanent este completat cu câte un reprezentant de la fiecare dintre instituţiile prevăzute la alin. (2) lit. a)-e), îndeplinind rolul de Secretariat tehnic al C.O.D.M.

(5) C.O.D.M. are în subordine, în caz de răspuns, următoarele structuri:

a) divizia pentru operaţiuni maritime, localizată la ANR, constituită din forţele de intervenţie stabilite de C.O.D.M., care acţionează pe mare, şi este condusă de reprezentantul ANR, în calitate de coordonator al operaţiunilor maritime ale C.O.D.M.;

b) divizia pentru operaţiuni terestre, localizată la IPCJ, constituită din forţele de intervenţie stabilite de C.O.D.M., care acţionează pe uscat, şi este condusă de şeful IPCJ, în calitate de coordonator al operaţiunilor terestre ale C.O.D.M.

(6) Forţele de intervenţie care participă în cadrul celor două divizii de operaţiuni vor acţiona numai la solicitarea C.O.D.M.

(7) C.O.D.M. îşi va elabora regulamentul de organizare şi funcţionare, care va fi aprobat prin ordin comun al ministrului apelor şi protecţiei mediului, ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, ministrului de interne şi ministrului administraţiei publice.

Art. 8

(1) Se înfiinţează Comitetul Consultativ pentru Depoluare Marină, ca organism consultativ al prefectului judeţului Constanţa, cu activitate nepermanentă, constituit din specialişti nominalizaţi din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului de Interne, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Industriei şi Resurselor, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Turismului, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Consiliului Judeţean Constanţa, Consiliului Judeţean Tulcea, precum şi din reprezentanţi ai Comandamentului Protecţiei Civile, Direcţiei Vămilor Constanţa, Administraţiei Naţionale "Apele Române", Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" - I.N.C.D.M. Constanţa, Institutului de Cercetări în Transporturi, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" - I.N.C.D.D.D. Tulcea, Companiei Naţionale "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" - S.A., Societăţii Comerciale "Oil Terminal" - S.A. Constanţa, Societăţii Naţionale "Petrom" - S.A., sucursala "Petromar", Centrului de Perfecţionare a Personalului din Marina Civilă şi Calificare Personal pentru Exploatare Portuară Constanţa, şantierelor navale din Constanţa, Midia şi Mangalia, precum şi ai altor unităţi cu competenţă în domeniu.

(2) Comitetul Consultativ pentru Depoluare Marină oferă unităţilor nominalizate în prezentul Plan consultanţă la solicitarea C.O.D.M.

CAPITOLUL III: Răspunsul la incidentele de poluare marină cu hidrocarburi

SECŢIUNEA 1: Acţiunile în cazul raportării unei poluări marine cu hidrocarburi

Art. 9

(1) În cazul primirii de către punctele naţionale operaţionale de contact a unui raport sau sesizări privind un incident de poluare, prin sistemul informaţional şi de comunicaţii, se vor anunţa imediat şi celelalte structuri care sunt prevăzute în Plan.

(2) Informaţiile primite conform alin. (1) sunt verificate, potrivit competenţelor legale, de către ANR şi/sau AN Apele Române - DADL, în calitate de organisme constatatoare ale poluării.

(3) În cazul în care incidentul de poluare cu hidrocarburi este apreciat ca o poluare minoră sau medie, organismul constatator prevăzut la alin. (2) atenţionează de urgenţă poluatorul, precum şi pe comandanţii navelor, conducătorii unităţilor de foraj marin, ai operatorilor portuari şi ai instalaţiilor de manipulare a hidrocarburilor, cele mai apropiate, prin conducătorii instituţiilor respective, în vederea activării planurilor de urgenţă proprii. De asemenea, organismul constatator al poluării propune coordonatorului general sau, în lipsa acestuia, înlocuitorului său legal, în funcţie de gravitatea şi originea accidentului, aplicarea parţială sau totală a Planului.

(4) În cazul în care incidentul de poluare cu hidrocarburi este apreciat ca o poluare marină majoră sau medie pe cale să devină majoră, organismul constatator propune coordonatorului general convocarea Secretariatului tehnic al C.O.D.M. prevăzut la art. 7 alin. (4).

(5) Organismul constatator îşi completează informaţiile prin deplasare la locul incidentului, în cazul în care condiţiile hidrometeorologice permit acest lucru.

Art. 10

(1) Dacă este necesară aplicarea Planului, coordonatorul general dispune convocarea la sediul IPCJ de către Secretariatul tehnic a reprezentanţilor instituţiilor care formează C.O.D.M.

(2) În cadrul întâlnirii cu reprezentanţii instituţiilor din C.O.D.M., care este prezidată de coordonatorul general sau de locţiitorul acestuia, se analizează toate informaţiile disponibile, se propun şi se dezbat acţiunile ce urmează a fi întreprinse. Se va acorda prioritate măsurilor care asigură limitarea poluării, protejarea zonelor sensibile şi recuperarea hidrocarburilor în larg.

Art. 11

În funcţie de efectele poluării şi de capacităţile naţionale, cu aprobarea primului-ministru, coordonatorul general poate solicita participare internaţională.

SECŢIUNEA 2: Atribuţiile C.O.D.M. şi ale instituţiilor din sistemul naţional

Art. 12

C.O.D.M. are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare;

b) evaluează efectele incidentului de poluare marină majoră cu hidrocarburi;

c) elaborează decizia de intervenţie, schema fluxului decizional şi acţiunile la primirea unui raport privind poluarea cu hidrocarburi;

d) coordonează răspunsul;

e) coordonează pregătirea sistemului naţional de răspuns;

f) asigură fluxul informaţional şi de comunicaţii;

g) constituie o bază de date cuprinzând hărţile cu zonele de risc, cu zonele sensibile şi ariile ce trebuie protejate, informaţii statistice privind curenţii marini şi parametrii hidrometeorologici;

h) identifică, elaborează şi actualizează lista forţelor de intervenţie cu echipamentele de răspuns şi comunicaţie care aparţin unităţilor ce fac parte din sistemul naţional;

i) elaborează formatul standard de raportare a poluării (Polrep) în conformitate cu normele Organizaţiei Maritime Internaţionale;

j) face propuneri pentru participare internaţională, conform art. 11;

k) urmăreşte recuperarea pagubelor de la poluatorul care a produs incidentul de poluare majoră;

l) participă cu forţe şi mijloace de intervenţie la solicitarea altor state, în cazul poluărilor marine cu hidrocarburi, în cadrul cooperării regionale;

m) asigură notificarea autorităţilor statelor vecine, în cazul poluărilor marine majore cu hidrocarburi cu caracter transfrontalier;

n) stabileşte necesarul de resurse pentru aplicarea Planului şi modul de utilizare a acestora;

o) asigură informarea autorităţilor naţionale şi a publicului;

p) elaborează normativul-cadru de dotare necesar funcţionării C.O.D.M.;

q) stabileşte proiectele de cooperare internaţională;

r) întocmeşte programul de exerciţii periodice;

s) identifică şi stabileşte cursurile de pregătire periodică a personalului din unităţile care fac parte din sistemul naţional;

t) asigură organizarea administrativă şi financiară în cazul intervenţiilor;

u) asigură elaborarea ghidurilor metodologice de prevenire şi răspuns;

v) elaborează Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului Consultativ pentru Depoluare Marină.

Art. 13

Inspectoratul de Protecţie Civilă Judeţean Constanţa, în calitate de coordonator al operaţiunilor terestre, are următoarele atribuţii principale:

a) asigură Secretariatul permanent al C.O.D.M.;

b) coordonează şi urmăreşte implementarea deciziilor C.O.D.M., informând periodic despre stadiul de îndeplinire a acestora;

c) asigură rezolvarea problemelor curente ale C.O.D.M. şi funcţionarea fluxului informaţional decizional cu celelalte instituţii şi organisme implicate în acţiunile de răspuns în cazul poluării marine cu hidrocarburi;

d) creează şi gestionează baza de date necesară prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor generate de poluările marine cu hidrocarburi;

e) prezintă împreună cu celelalte instituţii reprezentate în C.O.D.M. analize de fundamentare a necesarului de mijloace financiare şi materiale pentru aplicarea Planului;

f) coordonează elaborarea regulamentelor de organizare şi funcţionare ale C.O.D.M. şi Comitetului Consultativ pentru Depoluare Marină şi le prezintă spre aprobare prefectului;

g) asigură planificarea exerciţiilor de simulare şi conduce nemijlocit activităţile de pregătire pe uscat;

h) coordonează acţiunile de evaluare a pagubelor şi a costurilor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor incidentelor de poluare marină majoră;

i) propune C.O.D.M. participarea la activităţile de pregătire organizate pe plan naţional sau internaţional privind răspunsul în caz de poluare marină majoră cu hidrocarburi.

Art. 14

ANR, în calitate de coordonator al operaţiunilor maritime, are următoarele atribuţii principale:

a) constată poluarea marină produsă de nave, potrivit competenţelor;

b) conduce toate acţiunile pe mare în cadrul diviziei pentru operaţiuni maritime;

c) organizează activitatea PNOC pentru incidentele de poluare de la nave;

d) centralizează şi ţine la zi evidenţa tuturor acţiunilor de depoluare efectuate pe mare, de la convocarea Secretariatului tehnic al C.O.D.M. şi până la încheierea operaţiunilor, în cazul fiecărui incident de poluare marină majoră, inclusiv a costurilor acestora;

e) asigură legătura cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi cu Organizaţia Maritimă Internaţională, furnizând permanent informaţiile necesare;

f) participă la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat incidentul de poluare marină majoră în zona sa de competenţă;

g) asigură participarea unui reprezentant în Secretariatul tehnic al C.O.D.M.;

h) coordonează efectuarea exerciţiilor de simulare pe mare în cadrul sistemului naţional.

Art. 15

Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) supraveghează şi cercetează cu privire la riscul producerii, constată şi raportează producerea incidentelor de poluare marină cu hidrocarburi în zona de competenţă;

b) execută misiuni specifice, la solicitarea C.O.D.M.;

c) participă la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat incidentul de poluare marină majoră în zona sa de competenţă;

d) asigură participarea unui reprezentant în Secretariatul tehnic al C.O.D.M.

Art. 16

Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime Constanţa" - S.A. îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) participă la intervenţiile de depoluare, la solicitarea C.O.D.M.;

b) participă la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat incidentul de poluare în zona sa de competenţă;

c) asigură participarea unui reprezentant în Secretariatul tehnic al C.O.D.M.

Art. 17

Grupul de Intervenţii şi Salvare Navală Constanţa are următoarele atribuţii:

a) participă la intervenţiile de depoluare, la solicitarea C.O.D.M.;

b) intervine cu forţele şi mijloacele disponibile pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin privind prevenirea şi intervenţia în caz de poluare marină majoră cu hidrocarburi;

c) participă la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat incidentul de poluare marină majoră cu hidrocarburi în zona sa de competenţă;

d) asigură participarea unui reprezentant în Secretariatul tehnic al C.O.D.M.

Art. 18

AN Apele Române-DADL îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) constată poluarea, conform competenţelor legale;

b) acţionează, la solicitarea C.O.D.M., cu echipamente de combatere a poluării cu hidrocarburi pentru zona de coastă şi evaluează costurile corespunzătoare acţiunilor de intervenţie;

c) participă în cadrul C.O.D.M. la stabilirea cauzelor ce au determinat incidentul de poluare, la evaluarea efectelor, precum şi la celelalte acţiuni desfăşurate de divizia pentru operaţiuni terestre la intervenţia în caz de incident de poluare marină majoră cu hidrocarburi;

d) creează şi ţine la zi o bază de date computerizată privind plajele, calitatea apei mării, calitatea sedimentelor, facilităţile pentru acvacultură, calitatea efluenţilor evacuaţi în mare şi secţiunile corespunzătoare, locurile de deversare a apelor uzate în mare;

e) centralizează şi ţine la zi evidenţa tuturor acţiunilor de depoluare efectuate în zona costieră de la activarea C.O.D.M. şi până la încheierea operaţiunilor, în cazul fiecărui incident de poluare marină majoră, inclusiv a costurilor acestora;

f) organizează seminarii şi instruiri ale publicului în vederea protejării zonelor umede, cooperând în acest sens cu instituţiile de profil şi organizaţiile neguvernamentale;

g) organizează activitatea PNOC pentru incidentele de poluare în zona costieră;

h) asigură participarea unui reprezentant în Secretariatul tehnic al C.O.D.M.

Art. 19

Inspectoratele de protecţie a mediului Constanţa şi, respectiv, Tulcea îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) previn poluările accidentale prin măsurile prevăzute de lege;

b) identifică amplasamente pentru depozitarea temporară a hidrocarburilor recuperate;

c) asigură participarea unui reprezentant în Secretariatul tehnic al C.O.D.M.;

d) participă la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat incidentul de poluare marină majoră cu hidrocarburi.

Art. 20

Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) creează şi ţine la zi o bază de date privind locurile de iernat şi cuibărit, precum şi alte zone sensibile din zona sa de competenţă;

b) participă cu forţe şi mijloace în caz de intervenţie;

c) asigură participarea unui reprezentant în Secretariatul tehnic al C.O.D.M.;

d) participă la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat incidentul de poluare în zona sa de competenţă.

Art. 21

Statul Major al Forţelor Navale îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură prin sistemul propriu de observare, naval şi costier, centralizarea şi transmiterea informaţiilor asupra incidentelor de poluare la PNOC;

b) constată poluarea, conform competenţelor legale;

c) participă cu forţe şi mijloace la intervenţia în caz de incident de poluare marină majoră cu hidrocarburi;

d) participă la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat incidentul de poluare marină majoră cu hidrocarburi în zona sa de competenţă;

e) asigură participarea unui reprezentant în Secretariatul tehnic al C.O.D.M. şi în cadrul diviziei de operaţiuni maritime.

Art. 22

Consiliul Judeţean Constanţa îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură spaţiu de funcţionare pentru Secretariatul permanent al C.O.D.M.;

b) încheie contracte-cadru în aşteptare cu furnizorii de materiale, echipamente şi servicii, stabiliţi de C.O.D.M., în calitate de gestionar al fondului de intervenţie pentru dezastre;

c) asigură participarea unui reprezentant în Secretariatul tehnic al C.O.D.M.

Art. 23

Inspectoratele de poliţie judeţene Constanţa şi, respectiv, Tulcea îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) participă cu forţe şi mijloace specifice în caz de incident de poluare marină;

b) asigură participarea unui reprezentant în Secretariatul tehnic al C.O.D.M.

Art. 24

Brigada de Jandarmi Constanţa şi, respectiv, Tulcea îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) participă cu forţe şi mijloace specifice în caz de incident de poluare marină;

b) asigură participarea unui reprezentant în Secretariatul tehnic al C.O.D.M.

Art. 25

Brigada de Pompieri "Dobrogea" a Judeţului Constanţa îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) participă cu forţe şi mijloace specifice în caz de incident de poluare marină;

b) asigură participarea unui reprezentant în Secretariatul tehnic al C.O.D.M.

Art. 26

(1) Toate unităţile reprezentate în cadrul C.O.D.M. vor asigura participarea personalului la acţiunile stabilite de coordonatorul general. Pentru perioada în care personalul participă efectiv la intervenţia pentru depoluare, acesta va fi salarizat ca pentru lucru în condiţii grele şi/sau periculoase, conform prevederilor legale.

(2) Decontarea cheltuielilor de intervenţie din etapa de pregătire se asigură din fondurile alocate de la bugetul de stat Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Ministerului de Interne până la preluarea efectivă a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă de către Ministerul Administraţiei Publice.

(3) Recuperarea cheltuielilor ocazionate de acţiunile de răspuns şi a celor pentru acoperirea prejudiciilor aduse factorilor de mediu se va face de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pentru marea teritorială şi de către Ministerul Finanţelor Publice pentru zona economică exclusivă.

(4) Consiliul Judeţean Constanţa va încheia contracte-cadru cu furnizorii de materiale, echipamente şi servicii, pe care le decide C.O.D.M.

SECŢIUNEA 3: Încheierea intervenţiei

Art. 27

(1) Decizia încheierii intervenţiei se ia de către coordonatorul general, dacă:

a) nivelul curăţării a fost realizat;

b) operaţiunea devine ineficientă;

c) a fost eliminat riscul producerii poluării.

(2) Coordonatorul general va considera că nivelul curăţării a fost realizat, dacă:

a) fiecare zonă a fost curăţată, încadrându-se în parametrii standardizaţi;

b) echipamentul a fost returnat la magazii pentru curăţare, întreţinere şi conservare;

c) locurile de depozitare temporară au fost eliberate şi reamenajate.

(3) C.O.D.M. întocmeşte un raport detaliat care va fi înaintat în original, la finalizarea intervenţiei, Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, comunicându-se totodată câte un exemplar al acestui raport şi celorlalte instituţii care au asigurat mijloace şi forţe de intervenţie, spre a fi folosit pentru recuperarea cheltuielilor, compensarea pagubelor şi revizuirea Planului.

CAPITOLUL IV: Programul de exerciţii şi de pregătire a personalului din forţele de intervenţie

Art. 28

Toate unităţile care fac parte din sistemul naţional vor asigura participarea personalului propriu din echipele de intervenţie la cursurile de pregătire periodice organizate de C.O.D.M.

Art. 29

C.O.D.M. organizează şi conduce anual un exerciţiu general de simulare a intervenţiei în cazul unui incident de poluare marină majoră cu hidrocarburi, la care vor participa unităţile din cadrul sistemului naţional.

CAPITOLUL V: Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 30

Lista forţelor de intervenţie, cu echipamentele de răspuns şi comunicaţie care aparţin unităţilor care fac parte din sistemul naţional, va fi actualizată permanent şi păstrată la Secretariatul permanent al C.O.D.M.

Art. 31

(1) Prevederile prezentului Plan se completează cu cele ale Hotărârii Guvernului nr. 1.232/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de implementare a prevederilor Convenţiei internaţionale privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1992 (CLC, 1992).

(2) În cazul altor poluări decât cele prevăzute în Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenţiei internaţionale privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, încheiat la Londra la 27 noiembrie 1992, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2000, aprobată prin Legea nr. 158/2000, compensarea cheltuielilor de depoluare şi restaurare se face pe principiul "poluatorul plăteşte".

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 94 din data de 14 februarie 2003